Irina Rimes - A nimănui

Încep să fiu ca tine
Încep să mă urăsc
Pentru tot ce spun
Pentru tot ce fac
Tot ce iubesc

Pentru că-s mai puțin
Decât ai vrea să fiu
Pentru că eu sunt moartă
Lar tu atât de viu

Încep să fiu ca tine
Şi, Doamne, cât urăsc
Că ai mereu dreptate
Lar eu mereu greșesc...

Şi când mă faci să tremur
De frica nu știu cui
Tu eşti al tuturor
Eu sunt a nimănui

Încep să vad ca tine
Ca viața n-are sens;
Încep să simt ca tine
Şi ca un fapt divers

Se-ntâmplă sa fiu bine
Momente mici si scurte
Când mintеa mea dusă
La mare sau la munte

Şi inima е caldă;
De ce mă duc pe... minus
Când eu sunt minunată
Şi sunt atât de buna?!

Și mă vor toți bărbații
Dar nu-nțelege nimeni
Eu nu vreau pe niciunul;
Te vreau numai pe tine

Frica nu mă ține
Eu nu mă tem de ea;
Eu mă tem de mine
De "eu" prin prisma ta;

Eu cea Minunată
Dar veştedă cumva
Lubita ta frumoasă
Încă iubita ta